Mno. Va salut. Din nou.
Stiti ca mie imi vine inspiratia greu. Prin urmare, astazi m-a inspirat John, sa scriu despre aventura noastra inspre mare.
Planul era asa: eu ma duc la Bucale, de unde ma pescuieste John din gara, apoi mergem sa bem o bere, il pescuim pe Andrei, si apoi ne intoarcem in gara, sa il pescuim pe Cosmin, si in final sa ne pescuiasca trenu spre mare.
Asa. Partea interesanta in toata asta, este aventura din gara,apoi tren.
Sa purcedem, zic.
Ajungem in gara. Eu, John si Andrei. Luam o saorma, si…bere, ca trebuia sa incepem incalzirea pentru mare. Intre timp vine si Cosmin. Si ne indreptam voiosi inspre peron. Dinspre gara, desigur. Se pare insa ca altii au fost mai rapizi decat noi, pentru ca peronul era plin. Ochi. Mii de ochii cautau trenul in zare. Ne decidem sa ne mutam tabara pe celalalt peron.
Intr-un final ajunge trenul. Ca prin minune, vagonul in care aveam noi locuri este in celalalt capat al peronului. Ne indreptam agale spre el, ca nu aveam motiv sa ne agitam, de vreme ce peronul pe care eram noi era gol.
Asa. Ne suim in tren. Haos… locurile noastre erau ocupate, noi am ocupat alte locuri, ai au venit sa stea pe locurile lor, noi ne-am dus sa stam pe locurile noastre, aia care stateau pe locurile noastre s-au mutat si ei. Deci haos… Oricum…trenul nu avea de gand sa plece. John scoate armamentul din dotare (aka laptop plus sistem 2.1) dam drumu la muzica, deschidem berile, ne facem cativa prieteni, si incepe nebunia.
Trenul merge agale spre mare. Noi dansam ca nebunii in tren “Meniaito”
Intre timp vine nasul, si noi ne potolim. Intra nenea nasu cu o fata suparata pe culoar. Se uita serios la noi. “Ma nenorocitilor” – pe un ton grav. Deja mirosea urat prin apropiere, semn ca cineva facuse … Apoi nenea se schimba la fata, si spune pe un ton distrat, scotandu-si sapca de pe capatana transpirata : “De ce nu mergeti si voi ma asa (si intinde sapca, asemenea unui cersetor), va faceati rost de bani de tren”.
Bun. Trece nasu, reincepe nebunia. Muzica urla, noi urlam, bautura curgea, noi mergeam la toaleta. Cerc vicios.
Observam intre timp cateva persoane care jucau carti jos, la o masuta. Pai..ca sa mergem si noi, ca eram sufletul distractie doar. Am invatat un joc de carti nou, dar nu mai stiu nici cum se joaca, nici cum ii spune. In schimb, gasca era foarte de treaba, ne-am inteles super cu ei. Eu as fi vrut sa ma inteleg mai bine cu una dintre fete, dar na…
Am documentat evenimentul, sa nu ziceti ca va mint.
Pe aproape de mare, cate unii dormeau
Una peste alta revine nasul. Drojdit bine. Vede sticla de tuica pe masa si ne intreaba.
- Ce aveti mai baieti acolo?
-Apa tare nasule. Gustati!!
- Daaa..nuuu pot! hic! Dacaa…ma prinddd…astia beat. Sau, maaa miroase cineva ca am baaaaut?
Totusi, deschide dopul, miroase izul ispititor si concluzioneaza:
- Asta-i din Ardeal!
La coborare, unul din tipii cu care ne imprietenisem pe tren uitase o sticla de suc, de carton, pe jumatate plina cu Ballantines si energizant, in tren. Noi suntem ecologisti din fire, si am zis ca nu este bine sa lasam mizerie in tren, prin urmare am rechizitionat-o.
Vreau drepturi de copywrite pt poza cu piciorul! E piciorul meu God damit!
[...] – am fost la mare [...]
[...] de anu asta, cand am mers la mare si am dansat Meniaito in tren v-am [...]